O durere de genunchi poate apărea după o plimbare mai lungă, la urcatul scărilor sau după o activitate fizică intensă. Câteva zile de reducere a efortului pot diminua disconfortul, iar problema pare rezolvată. Totuși, odată cu reluarea activităților obișnuite, durerea poate reapărea.
Ameliorarea temporară a simptomelor nu înseamnă neapărat că factorul care le-a provocat a dispărut. O durere de genunchi care revine poate fi legată de suprasolicitare, de afectarea unor structuri articulare sau de modificări degenerative. Reapariția durerii nu confirmă însă, de una singură, existența unei leziuni.
Pentru stabilirea cauzei, contează când apare durerea, ce o agravează, cât durează și dacă este însoțită de umflare, rigiditate sau instabilitate. Aceste informații ajută medicul să decidă ce tip de evaluare este potrivit și dacă sunt necesare investigații.
De ce revine durerea de genunchi, chiar dacă se ameliorează?
Genunchiul este solicitat la mers, la ridicarea de pe scaun, la urcatul scărilor și în multe alte mișcări cotidiene. O problemă care inițial provoacă durere numai după un efort intens poate ajunge să se manifeste și în timpul activităților obișnuite.
Uneori, factorul declanșator persistă. De exemplu, dacă durerea a apărut după o creștere bruscă a volumului de exerciții, reducerea temporară a efortului poate ameliora simptomele. Reluarea activității la aceeași intensitate poate solicita din nou tendoanele și structurile din jurul articulației.
În alte situații, durerea fluctuează din cauza unei afecțiuni articulare încă neidentificate. În gonartroză, de exemplu, perioadele cu disconfort redus pot alterna cu episoade de durere, rigiditate sau umflare. De aceea, sunt importante frecvența episoadelor, activitățile care le declanșează și eventualele modificări ale mobilității.
Ce cauze poate avea o durere de genunchi care revine?
Nu există o singură explicație pentru durerea recurentă. Mai multe structuri ale genunchiului pot fi implicate, iar simptomele se pot asemăna. Localizarea durerii și împrejurările în care apare oferă indicii, dar nu stabilesc singure diagnosticul.
Suprasolicitarea, tendoanele și durerea din fața genunchiului
Tendoanele leagă mușchii de oase și transmit forța necesară mișcării. Activitățile repetitive, creșterea bruscă a intensității antrenamentelor sau adaptarea insuficientă la efort pot favoriza apariția unei tendinopatii. Durerea se poate manifesta în timpul activității sau după aceasta și poate reveni la reluarea acelorași mișcări, uneori în apropierea rotulei ori sub ea.
O altă cauză posibilă este bursita, inflamarea unei burse, adică a unui mic săculeț cu lichid care reduce frecarea dintre structurile din jurul articulației. Aceasta poate provoca sensibilitate și umflare locală, cu durere accentuată la îngenunchere sau la îndoirea genunchiului.
Durerea localizată în partea din față a genunchiului poate avea și o origine patelofemurală, asociată articulației dintre rotulă și femur. Potrivit materialului despre durerea patelofemurală publicat de American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS), simptomele apar frecvent la urcatul sau coborâtul scărilor, la genuflexiuni ori după șederea prelungită cu genunchii îndoiți. Acest tip de durere nu apare exclusiv la sportivi.
Leziunile de menisc și ligamente
Meniscurile sunt două structuri de fibrocartilaj situate între femur și tibie, care contribuie la distribuirea încărcării și la stabilitatea genunchiului. O leziune poate apărea după o răsucire, o schimbare bruscă de direcție sau un traumatism. Există și leziuni degenerative, asociate modificărilor care apar în timp.
Conform informațiilor AAOS despre leziunile de menisc, durerea poate fi însoțită de umflare, rigiditate, senzația că genunchiul se agață sau se blochează și dificultatea de a-l îndrepta complet. Uneori apare și senzația că articulația cedează.
Leziunile ligamentare sunt asociate mai ales traumatismelor și solicitărilor bruște. De exemplu, o leziune a ligamentului încrucișat anterior poate apărea după o răsucire sau o schimbare rapidă de direcție și poate determina durere, umflare și instabilitate, așa cum descrie AAOS în materialul despre leziunile ligamentului încrucișat anterior.
Aceste manifestări nu confirmă singure o ruptură de menisc sau ligament. Blocarea genunchiului, imposibilitatea de a-l îndrepta complet ori instabilitatea persistentă justifică evaluarea medicală.
Gonartroza și alte afecțiuni articulare
Gonartroza, numită și osteoartrita genunchiului, este o afecțiune degenerativă care implică nu numai cartilajul, ci și alte structuri articulare. Poate provoca durere la mișcare sau după efort, rigiditate și reducerea mobilității. Intensitatea simptomelor poate varia de la o perioadă la alta. National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases (NIAMS) explică modul în care osteoartrita este evaluată clinic și, când este nevoie, prin investigații.
Totuși, o durere recurentă la o persoană de vârstă mijlocie sau înaintată nu înseamnă automat gonartroză. Afecțiunile inflamatorii pot provoca, la rândul lor, durere, umflare și rigiditate. Cauzele inflamatorii și sistemice sunt abordate mai pe larg în articolul Vaio Life despre durerea de genunchi din perspectiva reumatologiei.
Ce semne trebuie urmărite când durerea revine?
Pe lângă intensitatea durerii, sunt utile informațiile despre frecvența episoadelor, activitățile care le declanșează și simptomele asociate. Acestea îl pot orienta pe medic în evaluarea cauzelor posibile.
Durere de genunchi la mers, pe scări sau la îndoire
Observă dacă durerea apare numai după un efort mai mare sau și în timpul activităților obișnuite. Mersul în pantă, urcatul și coborâtul scărilor, genuflexiunile ori menținerea îndelungată a genunchiului îndoit pot evidenția situațiile în care simptomele se accentuează.
Contează și momentul apariției: în timpul activității, după efort, la primele mișcări după repaus sau chiar în repaus. Durerea nocturnă și modificarea mersului pentru a evita sprijinul pe piciorul afectat trebuie, de asemenea, menționate la consultație.
Umflarea, rigiditatea și senzația de instabilitate
Un genunchi umflat și dureros poate indica inflamație, acumulare de lichid în articulație sau o leziune. Rigiditatea poate îngreuna îndoirea ori îndreptarea completă a genunchiului.
Senzația că articulația cedează, se agață sau se blochează merită evaluată, mai ales după un traumatism. În schimb, pocniturile ori zgomotele articulare ocazionale, fără durere, umflare sau limitarea mobilității, nu indică automat o afecțiune.
Când este necesară evaluarea medicală?
Atunci când durerea de genunchi revine frecvent, persistă sau începe să afecteze activitățile obișnuite, este recomandată o evaluare medicală, chiar dacă simptomele se ameliorează între episoade. În funcție de manifestări și de cauza suspectată, poate fi necesar un consult ortopedic.
Programează o evaluare dacă observi una sau mai multe dintre următoarele situații:
- durerea persistă sau reapare pe parcursul mai multor săptămâni;
- episoadele devin mai frecvente sau mai intense;
- genunchiul se umflă în mod repetat;
- apar dificultăți la mers, la urcatul scărilor sau în activitățile obișnuite;
- rigiditatea, mobilitatea redusă ori senzația de instabilitate persistă sau se accentuează;
- durerea a apărut după o răsucire, o cădere sau un alt traumatism;
- scade treptat capacitatea de a face eforturile pe care le tolerai anterior.
Solicită evaluare medicală urgentă dacă nu poți pune greutate pe picior sau nu poți mișca genunchiul, dacă durerea este foarte intensă, dacă apare o umflare importantă ori dacă genunchiul și-a schimbat vizibil forma. Blocarea genunchiului sau instabilitatea apărută după un traumatism necesită, de asemenea, evaluare rapidă. Aceste situații sunt incluse și în recomandările National Health Service (NHS) privind durerea de genunchi.
Un genunchi roșu, fierbinte și umflat, mai ales dacă durerea a apărut brusc, necesită evaluare urgentă într-un serviciu medical de urgență pentru a exclude, printre alte cauze, o infecție articulară. Febra, frisoanele sau starea generală alterată sporesc suspiciunea, însă absența febrei nu exclude infecția. Informațiile NHS despre artrita septică subliniază importanța evaluării rapide.
După un traumatism, dacă există suspiciunea unei luxații de rotulă, solicită evaluare medicală chiar dacă rotula pare să fi revenit singură la loc. Recomandările NHS privind luxația de rotulă precizează că articulația trebuie verificată și după reducerea spontană.
Cum se stabilește cauza și când sunt necesare investigații?
Reapariția durerii nu impune automat investigații imagistice, cum ar fi radiografia sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Evaluarea începe, de regulă, cu discuția despre simptome și examinarea clinică. Medicul decide ulterior dacă sunt necesare examinări suplimentare, în funcție de suspiciunea diagnostică.
Examinarea clinică
Medicul urmărește când a început durerea, dacă a existat un traumatism, cât durează episoadele, ce activități le declanșează și ce le ameliorează. Contează și tratamentele încercate anterior, precum și apariția umflării, blocării sau instabilității.
Examinarea poate include observarea genunchiului, palparea, verificarea mobilității și stabilității, evaluarea sprijinului pe picior și a mersului. Rezultatele sunt corelate cu simptomele pentru alegerea investigațiilor, dacă acestea sunt justificate.
Când sunt indicate radiografia, ecografia sau RMN-ul?
Radiografia poate evidenția modificări osoase, alinierea articulației și semne de osteoartrită. Ecografia poate ajuta la evaluarea unor structuri superficiale, precum tendoanele și bursele, sau la identificarea lichidului articular. RMN-ul oferă informații despre meniscuri, ligamente, tendoane, cartilaj și alte structuri ale genunchiului.
Pentru adulții cu durere cronică de genunchi, atunci când imagistica este indicată, American College of Radiology (ACR) consideră radiografia investigația inițială de regulă adecvată, potrivit criteriilor ACR Appropriateness Criteria® – Chronic Knee Pain, revizuite în 2026. Ecografia și RMN-ul nu sunt, în general, investigații inițiale în acest scenariu.
După radiografie, dacă există suspiciunea unei afectări a tendonului, meniscului sau ligamentului, RMN-ul fără substanță de contrast poate fi indicat. Ecografia poate avea un rol țintit, de exemplu în evaluarea anumitor tendinopatii. Aceste recomandări pentru durerea cronică nu trebuie confundate cu regulile de evaluare a unui traumatism acut.
Există și situații în care osteoartrita poate fi diagnosticată clinic, fără imagistică de rutină. Conform ghidului National Institute for Health and Care Excellence (NICE) privind osteoartrita, acest lucru se aplică persoanelor de cel puțin 45 de ani care prezintă durere articulară legată de activitate și nu au rigiditate matinală sau aceasta durează cel mult 30 de minute. Investigațiile pot deveni necesare dacă există manifestări atipice sau suspiciunea unei alte afecțiuni.
Prin urmare, alegerea investigației depinde de contextul clinic și de rezultatele consultației, nu numai de faptul că durerea a reapărut.
Ce poți face până la evaluarea medicală?
Până la stabilirea cauzei, redu temporar activitățile care declanșează sau agravează durerea și evită reluarea bruscă a unui efort solicitant imediat după ameliorarea simptomelor. Nu forța mișcările dureroase.
Dacă genunchiul este umflat, poți aplica un pachet rece învelit într-un prosop, timp de cel mult 20 de minute, fără contact direct cu pielea. Această măsură de ameliorare a simptomelor este inclusă în recomandările NHS pentru îngrijirea genunchiului dureros.
Nu presupune că o orteză, un antiinflamator sau o infiltrație este potrivită în orice situație. Alegerea tratamentului depinde de cauza durerii, de eventualele contraindicații și de recomandarea medicului.
Poate fi util să notezi când apare durerea, cât durează, ce activitate o declanșează și dacă este însoțită de umflare, rigiditate sau instabilitate. Aceste detalii pot facilita evaluarea medicală.
Dacă o durere de genunchi revine și afectează mersul sau activitățile obișnuite, o consultație de ortopedie poate ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea pașilor medicali potriviți situației individuale.
Poți solicita o programare online.
Clinica Vaio Life se află la Calea Crângași nr. 29, Sector 6, București.

